CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997
TIBERIUS CUNIA
LECTSIA 18 – SCRIAREA-A LITIRILOR V, X, Z
LITIRA V
Litira v ari mash sonlu-a ljei di bazã, ca tu zboarãli vacã, vatrã, virdeatsã, etc.
Singurili prublemi tsi avem cu sonlu v au s-facã cu zboarãli tsi s-pronuntsã:
(i) cãndu cu v, cãndu cu b shi
(ii) cãndu cu v shi cãndu cu f.
Aesti prublemi li-avem zburãtã la lectsiili di scriari a litirilor b shi f. Regulili dit aesti lectsii suntu aspusi ma nghios ca unã regulã.
Regulã: (1) Zboarãli tsi pot si s-avdu shi si sã ngrãpsescu, shi cu b shi cu v, lipsescu scriari cu b. Aesti zboarã va poatã s-hibã pronuntsati cu sonurli b icã v, dupã cum va s-u va omlu. (2) Trã zboarãli tsi pot si s-avdã shi si sã ngrãpseascã, shi cu f shi cu v, nu-avem faptã vãrnã regulã limpidi. Cati zbor va si ngrãpseascã dupã cum va s-hibã aspus tu un dictsiunar niscriat ninga. |
Bunãoarã:
(1) Zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu v sh-cu sonlu b, lipsescu scriari cu b, ca zboarãli: pro-bã, bi-bli-i/bi-bli-e, bi-bli-u-te-cã, etc.
Eali nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu v ca: pro-vã, vi-vli-i/vi-vli-e, vi-vli-u-te-cã/vi-vli-u-thí-chi, etc.
(2) Zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu v sh-cu sonlu f, ca, bunãoarã, zboarãli frun-di-dã, zu-grãf-ses-cu, etc. cari pot s-hibã ngrãpsiti sh-pronuntsati shi vrun-di-dã, zu-grãv-ses-cu, etc. lipsescu scriari ashi cum suntu aspusi tu dictsiunar ca: vrun-di-dã, zu-grãf-ses-cu, etc.
LITIRA X
Dupã arãzga-a zborlui, litira complexã x (faptã di dauã sonuri tsi s-avdu deadun) ari dauã sonuri:
(i) poati s-aibã idyiul son cu-atsel a grupariljei di litiri cs, ca tu zborlu xea-ni, shi
(ii) poati s-aibã idyiul son cu-atsel a grupariljei di litiri gz, ca tu zborlu e-xar-hu.
Cu scriarea sh-pronuntsarea-a litirãljei x, nu-avem prublemi mãri. Cum tsi s-hibã pronuntsat, zborlu va si s-aducheascã. Cãt trã scriarea-a zboarãlor, ãndauã prublemi suntu dizligati di regula di ma nghios.
Regulã: (1) Zboarãli tsi au tu pronuntsarea-a lor gruparea di sonuri cs (sonlu s ascur, nu atsel moali sh) shi gz, sh-cari traditsiunal s-au scriatã niscãntiori cu x, alti ori sh-cu cs/gz, lipsescu scriari totna cu litira x, vãrnãoarã cu gruparea di litiri cs/gz. (2) Zboarãli tsi s-avdu dauã turlii, sh-cu x sh-cu s (nu sh), lipsescu scriari cu s (cãtivãrãoarã z) nu cu x. (3) Zoarãli veclji dit limba armãneascã (icã atseali nali intrati ma nãpoi dit limba grãtseascã), lipsescu scriari cu x shi pronuntsari cu cs. Neologhismili loati dit limbili moderni dit Ivropea di Vestu, lipsescu scriari cu x shi pronuntsari, dupã cum easti zborlu, niscãntiori cu gz, altiori cu cs. Scriarea shi pronuntsarea-a tutulor zboarãlor tsi au sonlu x s-fatsi dupã cum va s-hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. |
(1) Aproapea tuti zboarãli dit limba veaclji armãneascã tsi au tu eali un son x, sh-cari yin dit limba grãtseascã (icã dit altã limbã tricutã prota prit limba grãtseascã), lipsescu pronuntsari cu cs, nu cu gz, ca zboarãli: a-lã-xes-cu, a-ma-xi, a-xi-zes-cu, do-xã, du-xar, e-xu-dã, fe-xi, fri-xi, ir-mu-xes-cu, li-xur, mi-xi, pa-ra-xin, pãn-di-xes-cu, pi-li-xes-cu, strã-xes-cu, ta-xi-ra-ti, tã-xi-di, tu-fi-xes-cu, xea-ni, xe-ri, xi-chi, etc.
Ma avem shi zboarã ca e-xar-hu, bunãoarã, tsi lipsescu pronuntsari cu gz, nu cu cs; zbor tsi s-pronuntsã eg-zar-hu.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari nitsi cu cs, nitsi cu gz.
(2) Multi neologhismi cari nã yin dit limbili moderni dit Ivropea di Vestu, sh-cari au prifixul ex tsi s-aflã nãintea-a unei vocalã, pot s-hibã pronuntsati icã
(i) cu cs, nu cu gz, ca tu zboarãli: e-xi-gen-tu, e-xu-be-ran-tu, e-xa-ge-ra-ri, etc. icã
(ii) cu gz, nu cu cs, cum s-fatsi cu ma multili zboarã ca: e-xac-tu, e-xas-pi-ra-ri, e-xe-cu-ta-ri, e-xem-plu, e-xer-ci-tsiu, e-xil, e-xis-tu, i-xa-min, etc.
Cãndu prifixul ex s-aflã nãintea-a unei consoanã, litira x lipseashti totna pronuntsari cs, nu gz ca tu zboarãli: ex-ca-va-tsi-e, ex-cep-tsi-e, ex-clu-siv, ex-co-mu-ni-ca-ri, ex-cur-si-e, ex-hi-bi-tsi-e, ex-pe-ri-men-tu, ex-per-tu, ex-pli-ca-tsi-e, ex-plo-zi-e, ex-por-tu, ex-te-ri-or, ex-trac-tsi-e, ex-trem, etc.
(3) Nu-aflãm vãrnã regulã generalã cari s-n-aspunã:
(i) cãndu un zbor lipseashti pronuntsari shi scriari cu sonlu ascur s (nu cu-atsel muljat sh) sh-cãndu cu x, shi
(ii) cãndu cu cs sh-cãndu cu gz.
Avem ãndauã reguli speciali, ma sh-eali suntu mplini di exceptsii. Bunãoarã:
(i) Zboarã tsi s-au scriatã shi cu x shi cu cs/gz (iu sonlu s easti ascur, nu muljat sh), lipsescu scriari mash cu x, ca zboarãli: a-na-xu, a-xes-cu, a-xu, tu-fi-xes-cu, dra-xã, drã-xes-cu sh-alti poati tsi n-ascapã.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari: a-na-csu, a-cses-cu, a-csu, tu-fi-cses-cu (cu tuti cã yini di la sincoparea-a zborlui tu-fi-chi-ses-cu), dra-csã (cu tuti cã easti fimininlu di la drac), drã-cses-cu, (cu tuti cã yini di la drac), etc.
Ma avem shi exceptsii, ca zboarãli sincopati tsi pot s-hibã scriati dauã turlii (icã nisincopati, icã cu cs): csea-ri (di la cu-sea-ri), csedz (di la chi-sedz), sh-alti poati tsi n-ascapã. Tut ca exceptsie va s-avem shi zborlu pi-li-xes-cu tsi yini di la sincoparea-a zborlui pi-li-chi-ses-cu shi dauãli varianti (pi-li-xes-cu shi pi-li-chi-ses-cu) suntu aprucheati.
(ii) Zboarãli tsi s-avdu dauã turlii, sh-cu s (niscãntiori z) sh-cu x, lipsescu scriari cu s icã z, nu cu x, ca zboarãli: frun-di-ses-cu, fti-ses-cu, sis-trã, si-tã-ses-cu, su-ra-fi, sur-ses-cu, vã-zes-cu, sh-alti poati tsi n-ascãparã.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu x, ca: frun-di-xes-cu, fti-xes-cu, xis-trã, xi-tã-xes-cu, xu-ra-fi, xur-ses-cu, vã-xes-cu, etc.
Exceptsii pot s-facã zboarã ca: lu-xu (nu lus) cã easti un neologhismu dit limbili internatsiunali, shi xu-ra-fi (tsi poati s-hibã scriat sh-tu loc di su-ra-fi) cã yini di la sincoparea zborlui cu-su-ra-fi/csu-ra-fi.
Notã – Bãgats oarã cã prublema cu pronuntsarea-a zboarãlor, cu cs icã cu gz, nu easti importantã. Ma multu, s-veadi sh-unã tendintsã ca scriarea-a unui zbor s-alãxeascã pronuntsarea-a lui. Videm chiola lumi cari, tu limba rumãneascã, alãxirã pronuntsarea-a zborlui e-xem-plu di la eg-zem-plu la ec-sem-plu! Tr-atsea alãsãm omlu s-pronuntsã zboarãli ashi cum va s-u va el, cã va s-hibã totna aduchit. Ma importanti suntu alti prublemi, atseali di standardizari a scriariljei.
LITIRA Z
Litira z ari dauã sonuri:
(i) poati s-aibã sonlu-timelj, ca tu zboarãli: az-bui-ra-ri, az-var-na, zo-ri, zur-lu-ses-cu, etc. shi
(ii) poati s-aibã sonlu mut ca tu zboarãli dzãc, dzu-ã, etc.
Regulã: (1) Cãndu nu fatsi parti dit litira compusã dz, litira simplã z ari sonlu a ljei di bazã. (2) Cãndu fatsi parti dit litira compusã dz, litira z ari sonlu mut, nu s-avdi ma alãxeashti sonlu a litirãljei d di nãintea-a ljei. Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. |
Cu litira z nu-avem alti prublemi dicãt atseali ligati di zboarãli tu cari sonlu z poati si s-avdã icã
(i) dz (di cari zburãm tu lectsia-a litirãljei d), icã
(ii) s (di cari zburãm tu lectsia-a litirãljei s).
Ma nghios, va s-adutsem aminti mash regula di la litira d, tsi nã spuni cã zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati shi cu dz shi cu z, lipsescu scriari cu dz; scriarea cu z nu easti aprucheatã. Mash cã aesti zboarã va poatã s-hibã pronuntsati, sh-cu sonlu dz sh-cu sonlu z, dupã cum easti grailu-a omlui sh-dupã cum va s-u va el.
Ashi avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: bu-dzã, dzac, dza-dã, dza-mã, dzan-grã, dza-ri, dza-tsi, dzãc, dzãn/dzã-nã, dzea-nã, dzea-dzit/dea-dzit/dzea-dit, dzi-ni-ri, dzu-ã, etc.
Cu tuti cã suntu graiuri iu s-pronuntsã cu z, nu cu dz, zboarãli nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: bu-zã, za-c, za-dã, za-mã, zan-grã, za-ri, za-tsi, zãc, zãn/zã-nã, zea-nã, zea-dzit/zea-dit/dzea-zit, zi-ni-ri, zu-ã, etc.
Exceptsiili, ca zborlu a-dzã tsi va poatã s-aibã shi varianta a-zã, va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
Discutsia trã zboarãli tsi au un son z cari poati si s-avdzã sh-ca sonlu s easti multu lungã shi complexã. Tr-atsea, trã aestã discutsie, cititorlu easti pitricut la lectsia-a litirãljei s.