PUIZII ARMÃNESHTSÃ

Agonia Vanghel Dunovschi - Duna
Multu E njic loclu, Ahàt lungu U tsàne agonia. Ninga Cama shcurtu este chirolu Ta s-avem Conditsie ti ashtiptare	Pàn di gurmadz Este oslu vinit, Shi toarà Nu poate Ta si-scucià. Atsia ta s-tsà Armànà loclu
Bàneadzà Struga Ari scoasà dauà càrtsà pànà tora. Aestà tu soni inshi la anlu 2004 cu titlu "Gioc tu scutide"
Sursa: Vanghiu Dzega

Nsusu

---

Brumaru Gica Godi
Antsearni arcãrosu, Nuthia iutsido strabati, Loclu tutu pari hivrosu. Streaha plandzi cu mãrdzeali-anghilicioasi, Dzeana poartã pi skinari Trambi, trãmbi scutidoasi, Ca babuiari ditu pirmithi, Ashteapta seara S-angl' ita hoara. * Da capu unu vintu-cusurafi, Di iarnã hãzãvl'iaru, Brumaru, Brumaru! Puil' i s-deapirã shi ma cafta Vãr' apanghiu s-apriduna, Pritu avlii - gal'ini, papi tutu ma s-pingu Sumu arnbari, nu li-ncapi.	Cãnli tutu mata-ngarneashti, Cãtushearlu frumuxeashti, Unlu-i udu, alantu-i agiunu, Zorea-l'i-adunãdeadunu... Ãn casã - apanghiu, nu cãldura, Na fiticã-l'i cura nãrli, S-tradzi-n hoara na traptura. Tu unu chioshcu-aradapsiti Shedu gatuni ca fluria, Uruteatsa u-ashcurteadza, Adasta ta s-matureadza. Taifa s-apriduna-n yii Ta s-acatsa noaptea-ntreaga, Cu cacotsl' i, tu hãryii Misurishtea s-ducu s-leaga.
* Hoara iu criscuiu, Beidaud, Tulcea

Nsusu

---

Cãnticu Ti Paplu-a Meu Kira Iorgoveanu-Mantsu (Poezii ditu Steaua di Doru)

Paplu-a meu fudzi niheamã Oasili shi-arihniseascã ... Lumea lui di multu-i mutã Sh-nu-ari cumu s-n-apãndãseascã! Oili-azghearã shi-lji ma caftã Aumbra lui di munti-analtu Cã, di cãndu elu fudzi, Nu-shi vidzurã munti altu. Iarbã veardi nu cãftarã Laili oi shi ñealili ... Di cãnd paplu li-alãsã Pãscurã mashi stealili ... Cãrlibana-aspindzuratã Canda-ashi-i di eta tutã Fluiara-atsea mãyipsita Trã totna shi-armasi mutã. Tu cutaru, talarli goali ... Njeljii mãri nu vrurã s-creascã Cã, mãratsljii, nu shi-avurã Mãna lui ta sã-lj hãrseascã.

Mandrili shedu arcutiti Canda-s crutsi fãrã murmintu, Chipurili li-arcaiu pi tseru Tra s-plãngã tu ploi sh-tu vimtu. Tu yisi-ñi si fãnãrseashti Paplu-a meu - nu-ari-arihati Ãlj si pari tutu cã avdi Vãrnã caljii cumu-lj bati. Tu shigunea-lj mi-anvãlescu Tora s-vedu cumu pisti añi Paplu-avea bãtutã tuti Cãljiurili di pitu Balcañi. Neshu tu Pindu sh-tu Sãrunã Paplu-a meu, tra s-ts-aflu torlu - Ploaia sh-vimtulu tsã-lu chirurã Di ts-aflaiu mashi ponlu sh-dorlu. Paplu-a meu, i-ashi cumu vrushi: Loclu-ts easti ashtirnumintu - Sh-oili-arihnisiti pascu Iarba di pi-a tãu murmintu.

Nsusu

---

Pirifanu, pirifanu, Dipli-dipli, cãngheal' i, Tu trupu hiri, hiri ti-astal'i, Calcã preayalea, hãrioshi giucãtorl'i, Jgl' ioati ma nits, ma mãri rãdãpsescu, Unu cicioru mutã, alantu-alãxescu...	Corlu Gica Godi	Vazea pãduriloru cãnticlu-l poartã, Birbil'i, ambitats di ciudii, Huhutescu shi ei cãnticlu-n yii.
Ãn capu Celnicu-mari Cu percea cairu, Feati shi-nveasti, ahorghea di gioni, Di bãmu-acãtsats Bairu-bairu, Tuts, ca unu, ãl'i calcã-n toru, Jgl'ioatalui i a tutuloru.	Pi parei ãi shi cãntarea Aeshtsã, aua, mizi bitisescu, Alantsã ma-nclo-l'i huhutescu, Ditu kepturi di giorii cãnticlu-nkiseashti, Disicã pãduri, vãl'iuri disicã, Vãzãiashti.	Anvãrliga di coru - hoara tutã Giucatori tinisescu, Shi vãrã mai agãrshitã Ningã vatrã, ngãrniashti hãrsitã.

Nsusu

---

Cum s-ti-agãrshescu Nicolae Caratanã

Cum s-ti agãrshescu Macidonii vrutã? Muntsãlj a tãi iu Dumnidzãu amvireadzã, Nj-alinã-amintirea dzãcutã sh-di cãti ori mor, di-ahãnti ori muntsãlj mi nviadzã! Pitreatsi-nj nã cheatrã sã zburãscu cu nãsã, pitreatsi-nj un arburi suflit s-nj-ul fac! Zboarãli-a meali tsi nu li-am dzãsã nu pot s-li tac, nu pot s-li tac! Mi-acljamã la tini sh-va mi-amintu diznou! Cãndu va shed la measã tri prãndzu i tsinã, pãnea va-nj parã prifaptã ecou*, apa prifaptã lunjinã.

*romãnismu: ecou = niho, iho, rãsunit

Sursa: Nicolae Caratanã

Nsusu

---

Daua Sintimenti Spiru Fuchi
I Ishi luna tora seara, tora seara sh-mãni searã luna easti mplinã! Cãtse nu vinj tini featã?! S-ishim dolji si zburãm, tu ocljilj a noaptiljei s-agãrshim; luna easti mplinã!	II Asarnoaptea tini nu va shteai: eara stealili dit tser tsi-ascãpira tu ocljilj a mei. Azã tini nu va u shtii cã tserlu s-umplu di stealili fudziti dit ocljilj a mei...

Nsusu

---

Fãrã Cãshtigã Vanghel Ghorghiev - Iuruc
Iu suntu stealili cu lunjina di asimi Lutseafirlu tridzãu shi sirinlu tserù? Noptãli greali, bruma arauã Cu gljeatsã sh-fãrã neauã. Botsea di clopati arudzinati Amutsã tu vãljuri hãndoasi Iarba arsã nipãscutã Moali tendã putridzãtã.	Fãntãnã tu fearicã anviscutã Stricorurlji zãrcavea u adapã. Sum groasa aumbrà di facu, Tu soni islu iu amiridzã. Dit trastul aspindzuratù Cãdzu fluearea fãrã shuiratù. Pi tinirlu cheptu cu adiljeatù S-usucã marandu ninfluratù.
Di Koceani, azã bãneadzã Skopia Poezii loatã di tu manoscrislu a lui la anlu 1988
Sursa: Vanghiu Dzega

Nsusu

---

Tu una mana cumata di pani, Cashlu tu-alantã, Sh-tumarea Cu-nnuptarea. Dzua di veara, dzua-anu, Ciliga, ciaracmanu Shi topa di peatits Cicioari sãndzãnati, Cu pulbiri pansati. Tu-aynanghi, rutsli feati Adra cucumbati, Marta papushi, Di-arina adra macãri, S-anyisa man.	Ficiurami Gica Godi	La Oani, gionl' i ansãrea cãliva, Altsa na-ntreilea, Bartsirea niscantsa arca, Altsa s-alumta. Isa cu oara, Niori di pulbiri anica hoara, Didea habari Ca yinu cupii di la pashteari, Aua shi aclo vara lunina, Fumeili s-andtidzea ti tsina Pãnãsits, Cãpãits, Cãdeam tu somnu Ca di pi pomu.
	Mãrli, andaua sh-isusiti, s-agiuca na-calugrachea Ningã avlia al Lachea, I cã dhrãmala-ncalica Tu-armanea al Malama.

Nsusu

---

Callu ampaturà, gàvozdul asunà greu somnu, noapte lungà Poartà-tradze di unà età Di unà zàmane, dunjeaie shcretà!	Furtie Greao Nico Ogeacli (1986)	Lungà - largà, Alexandrulu mare Ocljiu lemargu, nu au suturare. sinferùsinfunie, bunà pàzare Xeane cifliche adutse veare.
Greu munte, greatsà mare Stihlu tu vale, traplu ul talje Furtie greao, sudoare ca ploae Foclu su ardà uhtarea laie. Schinlu creashcie, pàdure lai càmpu largu, birichetea vearde pungà goalà, pàzare mare bunu sinferu tu xeane ambarù	Mintea talje, caplu tradze! Tsi va nà cade di-ntser màrate? Tsi s-featse, s-featse fàrtate Cliaia di herù paradislu ul disfatse.	Ghenoslu creashcie ca lilicea tu maiu Nu-l hàrnescu ti ocliul laiu? Banà scutidoasà, greu samarù Tu xenu Pindarù mari tàmàchearù. S-tradze apa shi s-toarnà nàpoi? Gortsulu u poartà coada di nàpoi Cavai di atsel tsi dzàsi stài, Va s-treacà ca luplu cum treatse di cànj.
Bàna Skopia
Sursa: Vanghiu Dzega

Nsusu

---

Grailu Armãnescu George Murnu
Grailu-a mel di mumã, grailu-a mel di tatã Vatra-a mea iu ni-arde anjli tsi-am bãnatã Grai picurãrescu di pãdhuri shi ploae Zbor tsi-avdzãi dit gura-a paplui shi ali mae Zbor di budzã vrutã, dumnidzescã njilã Anjurizmã di frangã shi di trandafilã. Lavã di cãshare, boatse di cãlivã Suflã vindicare-a ta dultse livã.	Adiljat di moscu, duh di primuverã Bana nj-u cutreamburã ca unã fluiarã Tsi di dor pitrunde noaptea tu pundie Inima-nj ti-cãntã, mãna-nj tut ti-scrie. Stãu, tsi-ascultu plãngu, jalea shi niholu, Ved ãncrutsiljatã Soia-nj ca Hristolu Shi mizie li-si-avde zborlu-a tal dit gurã. Scumpa-a mea fãntãnã tsi anarga curã, Mãne, poate mãne, di dushmanj biutã, Va s-armãne tu etã pondã shi tãcutã.

Nsusu

---

Di-ahãnti mãri surãri cari ñi-avuiu Surãri latini, tsi s-mutarã-ndzeanã, Tu munts sh-tu vãlji di eti mi chiruiu Cã mi-agãrshirã cã ñi-armashu tu banã!	Grailu Armãnescu Kira Iorgoveanu-Mantsu (Poezii ditu Steaua di Doru)	Surãrili-a meali, adzã-avdzãti shi mãri, Nu caftu ninga voi s-mi-arãdhãpsescu! Avets mashi strañi hrisusiti sh-hãri. Io, veclji strañi nica ãñi mi-nvescu!
Mashi io ñi-u shtiu alathusea, cãbatea, Cã tse ta s-crescu nu ñi-avuiu andreptu! Ma, doauã ñilji di añi, latinitatea U-purtaiu - lilici-aleaptã - pi-a meu cheptu!	Io, nai ma ñica limbã latineascã, Tsearã niasteasã,-ardeamu tu cathi hoarã, Ma boatsea mea s-avdzã, putu ta s-greascã: "Torna, torna, fratre!" - proti zboarã!	Sh-di-aoa shi-nclo io nica va-ñi li portu C-ashi ñi-u scrisa tu-a mea greauã soarti: Ti-a mea duñeauã eta tutã s-hiu: Cãmeashea elj di numtã, ma sh-di moarti!

Nsusu

---

Limba-a noastrã Nicolae Caratanã
Limba-a noastrã-i nã vishteari ahãndoasã, ahãndoasã bair di flurii, cãntari, ghinicuvintari n casã. Limba-a noastrã-i primuvearã, candilã di banã easti, mults dushmanj vor s-nã u chearã, ma u nviadzã gionj shi nveasti. Limba-a noastrã easti cãntic, cãntic di jali sh-di numtsã, zboarã veclji di discãntic, fuldzir tsi talji doi muntsã. Limba-a noastrã easti,-armãne, avrã tsi u-adutsi seara, Roma nã u deadi pãne, di la ea nã tradzim fara.	Di la nãsã-avem cãsmeti, di la nãsã-avem fumealji. Eti pondi, eti shcreti nu u-au scoasã dit timealji. Limba-a noastrã poarta flamburi, ari izvuri sh-fãntãnj, cãnd u cãntsã ti cutreamburi, cãnticlu sh-acreashti mãnj. Limba-a noastrã caftã bratsã ca s-u apãrã di-atselj tsi u pliguesc tu fatsã sh-li-arãchescu di fumelj. Limba-a noastrã-sh caftã soea, sh-caftã limba shi duvletea. S-u apãrãm sã-sh aflã boea, S-u-apãrãm sã-sh afla vetea*.
* veti = personalitaţi
Sursa: Nicolae Caratanã

Nsusu

---

Di daima alargu di tini La bãrnu ti port ca apala .... Sh-maia nu poati ta s-moarã, U-ngreacã mashi doru di Kavala ...	Makidunia Kira Iorgoveanu-Mantsu (Poezii ditu Steaua di Doru)	Tu tini adiljie di daima Trã mini nai' msheata ciudie! La tini tutu yinu ta sã-ñi dormu La sinlu di Makidunie!
Makidunie, luñinã di steauã, Pãpãñiljii sh-cu paplu-a meu Mina Di ets ti cãntarã sh-murirã Ti "Fciorilji di Samarina".	Ñiurizma ta nu mi-alasã Sã-ñi dormu tu noptsã cu lunã, Cãravi hii cari mi treatsi Pritu yisi s-agiungu Sãrunã ...	Tini hii partea di mini Iu Minduiarea lucreadzã Tu ocljii-a tãi ca luñini Pãpãñiljii nica bãneadzã!

Nsusu

---

Mi-acljama papanjlji Despa Olariu-Caranica

Dit negura-a anjlor mi-acljama papanjlji Cu ahti, cu dor. Iu easti-armanamea, iu suntu armanjlji Cu cantitsli-a lor? Ca marea vazeashti tu suflit padurea, Mi-acljama cu dor. Iu hii hoara mshata, iu tsi-easti vilurea Di frandza-a cãstanjlor? Tu inima ardu candila sh-lumbadzli Tra mortsalj tsi dor. Iu suntu murmintsa, iu suntu aradzli Di totna-a armanjlor? Hi muntsalj mi-acljama, sh-padurli sh-cãstrie Sh-a chetrilor zbor. Iu hii sarbatoari, iu hii Stamarie Cu-a nveastilor cor?

Shi tserlu di grondu, sh-izvorlu di-asimi Ãnj canta cu dor. Iu hii tinireatsa, a vrearljei chil imi, S-ti-ashtemu lishor? O, Doljani duruta, o, loc di-amintari A banaljei cair, Io ts-avdu-acljimarea ma nu am puteari La tini s-azboair. O, voi, muntsa liberi, o, leagan di-armanj Io v-avdu-acljimarea, Ma him azi ligata di cioari shi-di manj Sh-nu pot s-va dau vrearea. Iu hii tinireatsa, chiruta-a mea-aveari, S-ti bash iar cu dor. Dit cupa-a ta veardi naoara s-ljau pteari Sh-apoea pot s-mor.

Nsusu

---

Steaua noastã easti-aratsi Limba-i cãmpu fãrã gãrnu ... Apa pritu arãu nu treatsi Calu-alagã fãrã fãrnu ...	Minduieri Kira Iorgoveanu-Mantsu (Poezii ditu Steaua di Doru)	Cartea albã - tutu dishcljisã - Zboarã ashteaptã - arãdhãpsiti ... Cãti ori, ditu laia chisã, Nu iesu yisi ditu pirmithi?!
Casili s-angubãrarã, Poarta-ncljisã-i la gãrdinã Pluglu nu poati ta s-arã Herlu-i lãndzitu di-arudzinã.	Chicutli nu suntu di-apã Seamchili tutu li lja vimtulu Agãrshearea groapã sapã Luñina u-azgrumã astimtulu.	Limba cari-i Agãrsheari Somnu-i cari-adutsi moarti ... Ea va shi-aflã yitripseari Sh-isihie - mashi tu Carti!

Nsusu

---

Moscopolea Kira Iorgoveanu-Mantsu (Poezii ditu Steaua di Doru)

Ti cãftãmu canda nu fushi iuva ... Cãtã tini, cumu va s-anchisimu? Moscopole,-aranã tsi nu treatsi, Sh-nu vremu vãrnãoar' s-u yitripsimu! Steauã, steauã-arauã, iu earai? Polea noastã-msheatã cãndu-ardea? Ehtrulu cumu di nu putushi s-urgheshtsã Moscopole, cu luñina ta?! Tsi lãngoari stizñili purta Sh-lemnulu cumu nu putu s-facã heru, Foclu tra s-nu poatã sã-shi si-aprindã?! Steauã, cumu mutreai di-aclo, din tseru?

Multu greauã tsã fu tãxiratea Di chirushi ca unu nãvaljiu di neauã ... Mini adzã nu-ts caftu cãbatea Ma ti vedu ca nã chirutã steauã ... Foclu cari ehtsãriljii-ts bãgarã Tsã surpã mashi casili sh-cãmbãñili Thimisearea mashi nu u-ngruparã Shi-adzã ea nã vindicã arãñili. Moscopole - carti veaclje shi-arsã - Iu-i cinusha ta s-u-adyivãsimu? Ploaia agãrsheariljei tsi vearsã, Fãr' di pisti, cumu va-u dãnãsimu?

Nsusu

---

Nãdie Istoricã Kira Iorgoveanu-Mantsu
Nã-ngruparã pe-anarya, trã daima… Sh-noi nã mutrimu-ngruparea… N-arcarã tu lumi ca puilji xinipsits Nã loarã hoarili, fuljeaua, amarea... Nã bãgarã di multu sh-tu muzeu Nã-nyrãpsirã sh-cartea di moarti Fãrã s-nã-ntreabã vãr’ tsi duchimu Desi nã vremu altã banã i soarti! Alãvdats tsi populu dhurusitu nã himu Cumu lucrãmu sh-cumu cãpãimu Xeani vãsilii vãrtoasi s-mutãmu Shi-a noastã fuljeauã cumu u-ngrupãmu!	Tuts nã mutrescu pritu yilia-a loru: Elj suntu acshi, pirifanji, musheats... Di noi – aoa shi-aclo tu isturie vãr’ toru Tu cãrtsã sh-yilii minciunoasi-ngrupats. A loru alãvdari, trã noi i lãngoari... Nã sculãmu ditu somnu mashi s-asudãmu S-mutãmu muri trã marea aveari Cu cari, tutu noi, deadunu, nã-ngrupãmu. Pirifanji nã himu: nu-avemu ducunjiari! Tuts himu tu-aradhã; cu locuri sh-casi Ma, unã dzuã, tuti va n-ardã ca jearu: Chirearea di multu nã doarmi tu oasi!	Pirifanji nã himu: nu cãftãmu a vãrnui! Cumata di pãni di bolcã u-avumu! Apreasimu foclu – ma altsã-ngãldzãmu Sh-limba tora nã easti ca scrumu Tsi gura nã umpli shi-anasa nã-i greauã... Ama dorlu di ea ahurhi ta s-nã doarã! Tra s-u-adutsemu diznou tu yuneauã Ananghi avemu di ploaia di zboarã Tsi s-cadã ca sfulgu, ca-arãu fuvirosu S-nã la amãrtia di greaua-Agãrsheari... Limba tra sh-intrã tu trupu sãnãtosu Ananghi mashi ari di noi, di-azburari!

Nsusu

---

Noapti di Craciun Despa Olariu-Caranica
Noapti alba, noapti mari, Noapti samta di Craciun, Hrisusita-a ta habari Dit hiromati u-adun. Voi ca s-fac dit ea chilimi Ca s-acoapir a meu dor, Culimbitra di asimi Dit pahnia-a boilor.	Neali greali di-alãsida Si s-dizleaga cu-a ta hari, A inimaljei agurida Si s-tucheascã cu-a ta njari. Voi s-mi-ambet di-a ta ghineatsa Ca dit muma s-aminta, S-alaxeasca-a loclui fatsa Vrutlu Hilj al Dumnidza.

Nsusu

---

Nvis Nicolae Caratanã

Si sculã un armatol sh-alãsã murmintul gol. Tu murmint bãgai sã sap: dau di nã boatsi di pap, dau di bots di cusurinji. Cum la eali s-nu ti ncljinji? Di ahãntsã mults murmints di pãrints, di strãpãrints, mi-aplicai shi nj-ul bãshai pi-atsel strãaushescu grai. Tsi s-vã dzãc, cum s-nu ti treamburi? Grailu-atsel eara mash flamburi. Canda anviscut di numtã alãga din hoarã n hoarã shi ndimna* fara tri-alumtã ca s-nu chearã, ca s-nu chearã!

* romãnismu: ãndemnu = ãmpingu pi cariva ta s-facã tsiva

Sursa: Nicolae Caratanã

Nsusu

---

Pãnea di zboarã Kira Iorgoveanu-Mantsu

Adzã frimitaiu unã pãni Pãnã tora nifrimitatã: Adunaiu zboara tu cãpisteari Li-ntsirnui, shiljli s-cadã - Lacãrnji-avuiu di eti-adunati: Di-ahãnti gianuri cripati! Sari nu lipsea Itsi lacãrma sãri earã! Frimtaiu, frimtaiu, Pãnã-asudaiu... Pãnã s-yinã-aluatlu Tutu alj cãntaiu Shi-lj discãntaiu... Crishtea, crishtea, s-azvurnuia Loclu nu mata lu-ncapea Cãpistearea njicã eara! Sh-mini, pãni dupã pãni adramu Tu cireaplu-a inimaljei Li arãdhãpseamu sh-li cutseamu... Doamne, tsi njurizma Tu lumi pitritseamu! Di-atumtsea v-ashteptu: Aestã pãni s-u cãftats: Di ea s-vã sãturats S-bãnats, s-amintats!

Nsusu

---

Pãpãñiljii-a melji tu muntsã mashi bãnarã, Fudzea di iarnã, soarili mashi cãfta Ashitsi-adrarã hoarã dupu hoarã Sh-tu cathi casã soarli-lu dãnãsea.	Pãpãñiljii-a Melji Kira Iorgoveanu-Mantsu (Poezii ditu Steaua di Doru)	Tufechea tutu sumu capu - cathi ficioru Ma vãrnãoarã polimu nu shi-avurã ... Hãrnirã amirãljii cu cashlu-a loru Sh-cu lãna oiloru lumea u-nviscurã.
Tra s-vearsã sãndzã vãrnãoar' nu vrurã Ti malãmã, ti locuri sh-ti aveari Di multi ori ni casã nu shi-avurã Tra s-aflã iarba bunã ti pãshteari.	Arãuri mãri di lapti elj virsa Ditu stãnurili di tseru aspindzurati S-nu chearã limba sh-fara anyisa Shi-analtulu munti lã eara crivati.	Pritu yisi-ñi trecu pãpãñiljii-a melji pi-ayalea, Cãrvãñi, cãrvãñi, -andreptsã ca la numtã, Ma cãndu l-avdu cãntitsli di jeali Ca penuri tu inimã-ñi si plãmtã!

Nsusu

---

Sinurli-a tali suntu Zboarãli ditu chirolu-ahãndosu Ligati unu di altu Singiru vecljiu, sãnãtosu …	Patrida Imaginarã Kira Iorgoveanu-Mantsu	Zmurticatu tsã fu truplu livendu Shi zboarãli-arcati la cãnji! Noi, adzã, diznou li-adunãmu Tu cãrtsã - tinjisinda pãpãnji!
Sh-locurli-ts bãneadzã tu zboarã: Aminciu, Avdela, Samarina … Sh-tu ponlu-a pãpãnjiloru Sh-tu somnulu a paplui-a meu Mina.	Vlihuru eara loclu-Armãnescu ! Hoarili - apreasi shindãnji - Tsiva nu chiru ; tuti suntu Ascumti, durnjiti fidãnji!	Shi vãr’ nu poati s-li-ashteargã Cu sãndzili-a nostu s-u-ascrisi: Isturia - nipututu vãsilje S-dishteaptã pe-anarya ditu yisi!

Nsusu

---

Sãrmãnitsa a Grailui Kira Iorgoveanu-Mantsu
Doarmi tu sãrmãnitsã grailu-armãnescu Tuts lu-aveaglje, lu mutrescu: S-nu s-dishteaptã shi s-nu plãngã, S-nu s-avdã, vãrã inimã s-frãngã! Vedu sãrmãnitsa, shi s-aurlu ahurhescu Naca va s-dishteaptã grailu-armãnescu? Ma boatsea nj-easti-nghioasã, amutã Vãrã nu u avdi, vãr’ nu u-ascultã!	Pirifanã farã, cumu di-astrãxeshtsã Tu sãrmãnitsã grailu nipututu s-lu mutreshtsã? Cumu nu ti doari, tsi lãngoari ti pati S-lu-alashi fãr’ pãrintsã, fãr’ soru, fãrã frati?! Ascultats-lj-ancãnearea! Sãrmãnitsa-i zãndani… Va sã si mutã, s-imnã, s-acreascã… Loats-lu di mãnã,-agiutats-lu ta s-mutã Sh-va s-avdzãts cumu cu boatsi di cãmbanã va s-greascã!

Nsusu

---

Di multi ori tu-alumtã, Di multi ori muriiu, Sh-cu featili, la numtã Cãmeashea ñi-alãxiiu!	S-nu Mi-Agãrshits! Kira Iorgoveanu-Mantsu (Poezii ditu Steaua di Doru)	Di cãti ori - voi nu shtits, Arãu trã voi mi feciu, S-ishits ditu antunearicu Io tserlu vã-lu disfeciu!
Chirolu cumu tritsea Mãrata-ñi, nu-aducheamu ... Di multi ori s-nu moru Mi feciu cã ãñi durñiamu ...	Tu locuri pondi, iermi, Di multi ori chiruiu, Ta s-anyiedzu, s-mi tornu Puteari nu ñi-avuiu ...	Io, Limba Armãneascã, Trã voi li feciu - sã shtits! Mashi unã tiñie caftu: Nu voiu ta s-mi agãrshits!

Nsusu

---

Ishii dit noapti, intrai tu dzua, cu soari disicat: perlji di loc stranjili. cinushi cu moartea-amisticat.	Soari Disicat Spiru Fuchi	Voi, lai sots, shi voi, lai frats, aidi-ts la mini ta s-cantats.
Voi, lai sots, shi voi, lai frats, aidi-ts la mini ta s-cantats.	S-cantam cu dor, s-cantamti dzua cu suflitlu curat. S-alasam dzua s-apucam seara cu soarli mpiticat.	S-intram tu noapti soarli dinanumirea s-neardzim ca barbats. S-ishim dit noapti -intram tu dzua varoara niagarshits.

Nsusu

---

Steaua Chirutã Kira Iorgoveanu-Mantsu (Poezii ditu Steaua di Doru)
N-asprãndimu tu tutã lumea Steaua noastã, ta s-ti-aflãmu N-ampãrtsãmu di soie shi-locuri Sh-fãr' di tini nã turnãmu! Cara s-armãneamu-n hoarã Naca ñilã va tsã ftseai Sh-pisti noi, tselji fãrã steauã, Naca va s-anyiliceai?	Di cãtu ti cãftãmu ma multu, Steauã, luñina ts-u cheri, Di-agiumsimu ta s-nã hãrsimu Cu luñina di la tseri! Nu va ti-aflãmu vãrnãoarã Pãnã nu va s-anvitsãmu Cã steaua easti tu noi: Mashi aradzãli s-lj-adnãmu!

Nsusu

---

Steaua Pãpãñiloru Kira Iorgoveanu-Mantsu (Poezii ditu Steaua di Doru)
Nu potu s-chearã pãpãñiljii Sh-pãrintsãljii - canãoarã! Armãnu tu bana noastã, Tu cãntitsi, tu zboarã! Di ñilji di añi nã limbã Nu cheari ca nã apã, Cãnd' adzã lumea tutã Zãrtsina shi-u dizgroapã!	Di potu aesti zboarã Tu carti s-li-nyrãpsescu Easti cã tuts pãpãñiljii Ditu goapã mi mutrescu! Cã v-azburãscu tora Sh-mi-acãchisits putets Easti cã hiu ligatã Di voi - di multi ets!

Nsusu

---

Tatal a meu Spiru Fuchi
Seamina ponj, tatal a meu, tsi mari sãrbatoari; seamina el, ashi ca paplu, s-nu na uscãm varoara! Seamina ponj tati a meu tu soari sh-tu furtunã; mini talj tsi seamina tati, ti bana cama bunã!	Seamina aradzi tati a meu s-avem niheama lunjina; s-dizvilescu tsi seaminã tati shi noaptea poati s-vina! Seamin bucats di noapti mini sh-li fac cu sanatati; seamin bucãts, ta s-adun razi ta s-crescu ponjlj-al tati!	Seamina ponj tatãl a meu tu truplu-a meu peascumta; seamina el, ta s-amintu, virdeatsa, sh-nu alumta! Seamina ponj, tatãl a meu, tsi mari sarbatoari; seamina el, ashi ca paplu, s-nu na uscam varoarã!

Nsusu

---

Ti lunjinã sh ti caimo Gica Godi

Zboru armãnescu Pãyuru tsi portsã doruri di mumã shi di vrutã, Fluiarã ligãnatã tsi aduts, di eta tutã, Aminti di cãlivã, di cãrvanea kirutã. Li portsã di daima sh-ti daima li portsã Shi vrearea, shi haraua, shi lur\ina, Shi kirearea, shi caimadzl'i, shi cãr\ina. Nã scuseshi sh-va nã scots mbuveti, Cãndu nu nã-i ambaru, Cu marea-ts cuveti, Cãndu nã ardi geanlu shi budza nã fridzi Ti oarniru sh-ti locuri, Ti-a cãrtiloru-lãtrari, Ti corlu anvãrliga di focuri tu dzuuã di-aradã Shi ti-aprindu Grailu-Mari, Ti ciligã doru - a cilimeariiloru giocu, Ti cireaplu iu maia pita cutsea, Ti hanea iu aushl' i cãmbãloghi anvãrtea. . .

Nsusu

---

Ti tini dada mea Nelu shi Manuela Peanci

Boatsea shi inima ta, furâ protili Tsi li avdzâiù nâinti s' mi amintu. Vrearea ta nu o videamù, ama cu ea crishteamù Sh' ducheamù hârsearea a ta, cându la mini minduiai. Prosuplu a täu fu protlu tsi' lù vidzuiù Cu nai ma mshatâ sumarâdeari mi ashtiptai. La cheptulù a täu io criscuiù Cu dultsi cânticù armânescu mi ligânai. Di mâna ta, dada mea, mi tsânuiù Anda mini prota oarâ imnaiù. Shi protili präxi shi häri Tini nji lji dâdeshi, mama mea. Totna fushi ninga mini, dada mea Cathi oarâ anda lândzâzarea mi acâtsa, Yitrâpsearea nai ma bunâ, mânjli a tali nj' iu dâdeau Cu hâidipsearea sh' cântitsili a taliio durnjeamù. Tini nj' alâncishi s' hiu bunù shi inimarcu S'tinjisescu shi s' voiù pâpânji shi soia meau, S' nu agârshescu canâoarâ zârtsinjli Adetsili shi mshata limbâ armâneascâ. Mamo, tini mi' ancâceai sh' io arâdeamù Cândù ti ghini ânji dzâtseai Ama io nu ti ascultamù Pi unâ ureaclji nj' intra, sh' pi alanta nj' inshea. -Mamooo! Nu avdzâ, lea, nj' easti foami! -Mamooo! Voi s' esù tu câsâbä, calcânji câmeasha! -Äi, s' nu ti agârsheshtsâ sh' di pantaloni! -Mamooo! Äi lea, cama agonjea, câ voi ta s' fugù!

Sh' mârata mama, cu vreari, tuti orixili Shi tut ts' i câftamù, pi aradâ nj' lji adra Sh' nj apândâsea cu arâslu' n gurâ: -Tora, va tsâlji da mama, soarili a meu mshatù! Cathi oarâ anda vdzeamù, pi frâmti mi bâshai Sh' cându mi turnamù, cu unâ' mbrâtsare mi ashtiptai, Sh' njurizma di pitâ, ca unâ cljimari la turnari iara. Suntu mamo, adutserli aminti tsi daima va li amù. Nu mindui canâoarâ, mamo Anda tiniru iaramù sh' amânamù ta s' yinù Câ tini tutâ noaptea ocljiu nu' ncljideai Pânâ cându acasâ, turnatù, nu mi videai. Tu cathi oarâ cu simasii ditù bana meau Mamo ,fushi ninga mini Câ' nj fu greu, câ' nj fu ghini, tini mi' andrupâshi Sh' tu dzuua cândù' ânji bâgaiù câruna, tini mi vluyisishi. Tora mamo, cându ti vedù deadun cu nipotsâ Inima' nj si umpli di harauâ, S' bânedzâ, mamo, multsâ anji, deaua sh' nclo Ta s'îi anvetsâ sh' pi ei tutù tsi pi mini mi' anvitsashi. Aushishi mamo, sh' ti mutrescù, Cumù cu a tali mâyipsiti mânji, nj' adari piti, gheli shi dultsenji buni Sh' cathi iarnâ 'mpliteshtsâ, meastri shi pârpodzâ Ti noi shi ti a täi vritsâ nipotsâ. Ditù inimâ tsâ dzâcù, "Mamo, ti voiù multu", Sh' totna, tu bana noastâ, va s' hii nai ma bunâ mljeari ditù lumi. Sh' tu dzuua cându nu va s' mai hii cu noi Ca unâ icoanâ, tu casa noastâ, va s' armânji.

Nsusu

---

Tsip pâtsâm noi Arâmânjlji Michael Puljevic (Mihail Pulio)

Tsi avem pâtsâta noi mâratslji Arâmânj Fârâ un ndopur di vâr, nica di a noshtsâ pâpânj Vrei ficiori ansurãm vrei feati mârtãm Tu xeani biserits noi nâ cljinãm Ashe s-fatsi sh-cându pâtidzãm, - nipotù Sh-când cu atsea di soni pitritseari di mortu Cânta preftu dzâtsi zghileashti Truplu nâ sâ ncljinã, ma inima tsiva nu aducheashti Europa prit Recomendarea 1333 nâ dimândâ Sculii shi biserits noi sâ anãltsãm cu arada Ma noi tsi fâtsemù, cu putearea a noastrâ, vremù A xenjlorù milets ma multu s-li tsânemù Tsi pâtsâm noi mâratslji Arâmânj Di inimâ bunâ sh vreari câtâ atselj cu cai bânãmù Minduimù câ sh-elj nâ va pi noi Cumù noi lji vremù pi elji. Miletea Vurgarâ, Slavâ, Greacâ icâ atsea Rumânâ Vorù s-nâ chiarâ s-nâ astingâ di pi banâ Ai câ adzâ elj nu au apala tu mânâ Ma tutù nâ agudescu, nâ scadu fara a noastrâ Arâmânâ Sh-tutù ma dzâcu! Tsi limbâ vrets voi fârâ grai mari Fârâ shcoalâ, fârâ literi di scrieari Anvitsats a noastrâ ma s-vrets sâ bânats lunjinats Câ a-voastrâ nu-i bunâ, nu avets sh-tsi u vrets... Nu avemù noi! Cumù di voi avets, cai v-u deadi? Tsi limbâ zburãscu mini di cându câdzui ditù soartea ali dadi Sh-pânâ tu atsea di soni pitritseari la moarti Mash aestâ limbâ; limba Arâmâneascâ mi angâldzashti Tsi pâtsâmù noi Arâmânjji S-nâ alâsãmù di tuti tsi suntu a noastri Câ ashe va atselji cu cai bânãmù; dratsilj S-nu nâ sculãmù caplu a nostru, totuna sâ arâmânemù atselj mâratslji

2000/10/15 - Aestã poesii easti scrieatã dupã tsi ansurãmù hiljlu, sh-cãnd eara oara ti ancurunari vinju tu realizari cã ancurunarea va sã fãtsea tu a xeanilorù bisearicã sh pi a xenjilorù limbã.

Nsusu

---

Vrutlu-a meu tsi hii diparti Despa Olariu-Caranica
Vrutlu-a meu tsi hii diparti, Iu nu-azboaira vara pulj, Ãts pitrec di-aoa na carti Tu a vreariljei piculj. S-u pastredz, ca una doara, Tu canestra-a inimljei, Ca acshi nu poati s-cheara Cat va hiba anjlji grei.	Shi di cati ori ts-u dor Di-a ta nveasta, di-a ljei hari, Cartea s-u dishcljidz lishor S-nu ti lja vamu habari. S-afli-aclo shi lacrima-a Ocljilor rara haraua Sh-vrearea-a mea ca azima Cat di veaclji, totna noaua.	Tu a zboarilor bibilji S-vedz tanteIa-a mea di yisi, Soari, luna sh-steali njilji Sh-tuti doruriii ncljisi. Anjlji s-duc, yisili-azboair, Mash piculjlu-a nostru-armani Cu a dorurilor bair S-ashtiptam dzua di mani.

Nsusu

---

Yina, Pap Cărciun, tu suflitili a noastri! di Mircea Iosif tradusu di Vanghea Mihanj Steryu Yina Pap Crăciun di prit muntsâlj anăltsă Ca di totâna tu cafi iarnă Ună chicută di isihie s-nă chică pi frămti Lunjina-a Lui, tu suflit, s-nă-u ntsearnă! Dipuni PAP CARCIUN di pit ună zare-albasrtră Cu fuldză di yis na bati la geamu Aprucheats-lu cu harauâ sh-mindueari curată Tu seara aesta sfântâ, aruptă dit tută eta. Dipuni Pap Cărciun pit noi sh-nă adună Sum lumichli di bradu, ursits di buni miri Shi s-nă amintăm dit lunjinili di steali Ma limpidză shi tu ună bună oară! Yina, Pap Cărciun, tu suflitili-a noastri Pi ună dzeană di scutiri! Fă-nă iara Vrearea-i sfântă, arăsprăndită n-steali, Aproapi su aduchim shi s-nă hibă hari! Tu noaptea aestă, nimardzinată Pap Cărciun, Yina-nâ cu harizmâ shi-fă-nâ iara blândzâ! Iasti harea ma scumpă shi fără aprucheari Nitsi s-ancupârâ nitsi s-vindi, Că-i harea-a Lui anlăcărmată, Iara Lacărma-a lui nă easti sfântă hari!

Pogoară, Moşule, în sufletele noastre! de Mircea Iosif tradus de Vanghea Mihanj Steryu Coboară Moşul de prin munţi cărunţi, La fel ca-n fiecare iarnă, Un strop de pace să ne picure pe frunţi, Lumina Lui, în suflet, să ne-o cearnă! Coboară Moşul de pe-o zare-albastră, Cu fulgi de vis ne bate la fereastră. Primiţi-l, dar curat, cu bucurie, În seara asta sfântă, ruptă din vecie! Coboară Moşul printre noi şi ne adună Sub cetină de brad, ursiţi de blânde iele Să mai renaştem din lumini de stele, Mai limpezi şi-ntr-o zodie-mpreună! Pogoară, Moşule, în sufletele noastre Pe-o geană de-nserare! Fă-ne iară Iubirea-I sfântă, răsfirată-n astre, Aproape s-o simţim şi să ne doară! În noaptea asta, Moşule, fără hotare, Pogoară-ni-te-n gând şi fă-ne iarăşi blânzi! E darul cel mai scump şi făr-asemănare Pe care nici nu-l cumperi, nici nu-l vinzi, Că-i dar din darul Lui înlăcrimat, Iar Lacrima Aceasta ni-e sfinţită boare!

Nsusu

---

Yisu cu Alexandru Makedon Kira Iorgoveanu-Mantsu (Poezii ditu Steaua di Doru)

Armatili alu Alexandru Ãñi-cutreairã minduierili ... Batu vimturi fuviroasi shi-añiljii Ca seamchili-a gãrnului azboairã ... "Makidunia"! "Makidunia!" Cari aurlã Noapti di noapti tu yisili-a meali? Dishcljidu portsãli-a ocljiloru Sh-tu Chisa tsi mi-anvãrligheadzã Vedu Prosuplu-a lui tsi-alagã: Elu, Marli, Makiduneanlu, Singurlu-a meu vrutu di daima: Tsi va-lu hãrneamu cathi dzuã Cu suflitlu-a meu, Shi va-lj lamu cathi dzuã cicioarili A calui a lui, pi cari Ma multu di mini va-lu hãrsea! Ama Elu di multu easti alargu Sh-cãmeashea lui di multu-i putridzãtã! Voiu s-mi facu-nveastã dealihea Sh-mi-nvescu cu Makidunia Cãmeashea mea albã shi-ascurã Shi imnu s-lu-andãmãsescu Elu Makiduneanlu-Anyiatu!

Nsusu

---

Yrama Gica Godi
Anj multsa napoi, Toamna, tu misuri, tu ploi, Ankisii, cu a Domnului vluyii, Tu a banaljei haryii, Sh-mirili-nj ursira Nishidearea a yiaryiarlui, Alagari din pragu-n pragu, Shi casa pi ciumagu. Tru trastu anj hipsira, ti lunga cali, Shi buni, shi arali, Turlii-turlii di furtii, Di canticu, di gaileadz, Di yisi furtii, Di pirmiti, Di-aradz di zamani, Furtii di zboru, Di doru furtii Shi-ndaua urnimii:	"Cara s-agiunedz, Tu trastu a s-afli sarmi Di canticu, di gaileadz, Di yisu sarmi, Di pirmiti, Di aradz di zamani, Sarmi di zboru Shi una carvealj di doru... Seatea s-ts-u astindza Cu kicuti di canticu, Di gaileadz, Di yisu, di pirmiti, Di-aradz di zamani, Kicuti di zboru Sh-na thama di doru.	Anda s-ti ljea dorlu, Canta, Pirmitusea, Anghiseadza Shi gaileadz aduna. Aradzli di zamani - aravoana tu suflitu s-li portsa, Zboarali - anveashti-li ghini shi msheatu Tu pusimati stranj di doru Sh-aruca-li tu canticu, tu pirmitu... Shi anda s-capaieshtsa, S-ti-apridunj iu canticu nu s-canta, Yislu s-astindzi, Pirmitili s-bitisescu, Aradzli di zamani s-agarshescu, Zboarali s-tukescu armasi di-ahata lucrari, Napoi va s-alashi mashi dorlu tsi doari..."

Nsusu

---

Zborlu la Armãnji Gica Godi

Vãr'kiro nu aveamu nomuri Tu carti-nyrapsiti, Nomlu eara zborlu, Prosuplu, tinjia eara ma-nsusu di tuti. Dupu cum shidea pi zboru Cafiunu eara tricutu tu arada a lui La tinjisits ica la pseftsa. Vara tsi-sh maryea prosuplu Eara nihãbãrsitu, Ca nai' mari arshini eara S-nu-ai arshini. . . Hangilu didea pãrmatiili pi zboru Atsiloru tsi l-avea pistusirea, Oarfãnlu loa paradz ampãrmutu Fara carti, pi zboru. Ashi sh-pruxiniili, Prota-sh didea zborlu pãrintsai, Deapoaia semnulu, aravoana, Tuti pi zboru. . . Amanatu, tinirl' i ahurhira di tritsea la primarii Ia, aclo, una forma, Ca ma multu angrica zborlu . . .

Nsusu