Disputa privind numele datează din perioada lui Josip Broz Tito, dar nu împiedică bunele relaţii economice ale celor două ţări.

Lovitura dată Macedoniei de către Grecia la summitul NATO de la Bucureşti reflectă un conflict vechi, care presupune un mare număr de argumente politice, de ambele părţi. În prezent, Macedonia este recunoscută ca atare de 118 ţări (61% din statele ONU), în timp ce altele o numesc Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, iar grecii o numesc Skopje sau chiar "….".

Actualul teritoriu al Macedoniei a fost pe vremuri parte a regiunii Vardar Banovina, fostă provincie a vechiului regat iugoslav. Republica Populară a Macedoniei a fost înfiinţată în 1946, ca parte a Republicii Federale Iugoslavia, condusă de Josip Broz Tito.

Chestiunea numelui a stârnit imediat controverse cu Grecia, care se temea de anumite pretenţii teritoriale asupra regiunii litorale a ţării care poartă acelaşi nume. După ce Macedonia şi-a declarat independenţa, în 1991, opoziţia Greciei a întârziat atât accesul în ONU al Macedoniei, cât şi recunoaşterea ei de către Comunitatea Europeană. Începând de atunci, poziţia Greciei a rămas neschimbată: numele "Macedonia" nu poate fi inclus în denumirea noii republici. Denumirea provizorie de "Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei" (FRIM) a fost un compromis pentru a permite ţării accesul în ONU.

Disputa a agitat spiritele naţionaliste în ambele ţări şi nu a rămas în Balcani. Comunităţile de imigranţi au organizat mişcări de protest în oraşe din Europa, America şi Australia. Un referendum din iunie 2007 arată că 77% din macedoneni sunt împotriva schimbării numelui ţării, iar 72% au fost de acord cu aderarea la NATO numai sub numele actual. Relaţiile economice sunt însă normale între cele două ţări. Oficialii greci folosesc uneori numele de "slavo-macedoni", pentru locuitorii republicii vecine.

Teamă de revendicări teritoriale

Grecia se teme că Macedonia ar avea ambiţii teritoriale asupra provinciei cu acelaşi nume din nordul Greciei. De fapt, îngrijorările datează din timpul războiului civil din Grecia. În 1947, oficialii greci au publicat o colecţie de documente şi discursuri ale oficialilor iugoslavi cu vederi iredentiste.

Unul dintre aceştia este Josip Broz Tito, care folosea termenul "Macedonia Egee". În 1957, guvernul grec şi-a exprimat temerea privind anumite ambiţii iugoslave de a crea o republică a Macedoniei cu capitala la Salonic. În Macedonia, mişcarea naţionalistă "Macedonia Unită" are vederi iredentiste privind provinciile macedonene din Grecia şi Bulgaria.